In paginile (6) si (8) am descris caracteristicile unui sistem de puncte materiale , dar tinand cont de faptul ca acest subiect reprezinta doar o parte din paginile anterioare voi repeta mai simplificat acest lucru.

SISTEM FIZIC
Daca doua sau mai multe corpuri iau parte la un proces fizic spunem ca acesta formeza un SISTEM FIZIC, iar partile care compun un sistem fizic se numesc ELEMENTELE SISTEMULUI.
Caracteristicile unui sistem fizic ar fi :
-un sistem fizic se COMPUNE din cel putin DOUA elemente;
-intre elementele unui sistem au loc interactiuni ;
-delimitarea unui sistem fizic in Univers este arbitrara.
De regula, in sistem se INCLUD acele elemente intre care au loc interactiuni ce NU pot fi NEGLIJATE.
"Considerand" ca un sistem fizic compus din doua sau mai multe elemente este acelasi lucru cu un sistem de puncte materiale (vezi pag.6), pot afirma ca :
punctul material LIBER este punctul material care poate ocupa orice pozitie in spatiu.
Punctul material SUPUS LA LEGATURI este punctul material caruia i se impune o RESTRICTIE GEOMETRICA ( obligatia sa ramana pe o suprafata sau pe o curba ).
Aceasta de fapt reprezinta esenta unui sistem.
Tinand cont de scopul acestei ferestre web, de a "desface" mintal materia , este evident ca voi aborda in mod special punctul material supus la legaturi.
Un punct material supus la legaturi (parte dintr-un sistem) reprezinta un punct (element) supus la restrictii geometrice si ca urmare are un numar mai redus de grade de libertate decat un punct liber.
Existenta legaturilor care se exercita asupra unui punct material dintr-un sistem , reprezinta anumite CONSTRANGERI MECANICE reprezentate prin FORTA de legatura (reactiunea) ce sunt postulate de axioma legaturilor care spune ca :
"orice legatura poate fi suprimata si inlocuita cu elemente mecanice (forte , momente) corespunzatoare".
Facand o analogie formala intre un sistem de puncte materiale si o
particula fundamentala,
un nucleu atomic,
un atom, etc..
ca SISTEME compuse din n elemente se remarca in mod evident ca LEGATURILE STABILE sau INSTABILE (vezi dezintegrarea spontana) intre elementele din studiu se numesc INTERACTIUNI si au loc prin intermediul unor CAMPURI.

Daca accept TEORETIC ca toate sistemele (micro si macrocosmic) sunt sisteme supuse la diferite procese de FRECARE , atunci pot considera ca toate sistemele sunt sisteme DISIPATIVE.
Reamintesc ca energia mecanica a unui sistem disipativ SCADE in timp , deoarece se transforma in alte forme de energie (de ex.in energie termica ) .
Acest proces de DESCRESTERE a energiei sistemului se numeste DISIPARE DE ENERGIE (vezi disiparea galaxiilor).


Revenind la ideea de baza a acestei ferestre web in care am afirmat ca materia cunoscuta s-a format in Univers in mod PROGRESIV si NU SPONTAN (vezi superatom / Big Bang) pot spune ca particulele fundamentale (microsisteme formate din n energii) interactionand intre ele, au dus la formarea ATOMULUI ca microsistem si baza a evolutiei materiei cunoscute, pe care este cladita toata configuratia materiei pe care o stim sub doua forme :
forma de camp si forma de substanta , care pot TRECE DIN UNA IN CEALALTA.

electron + pozitron--->2 fotoni

SI

foton---> electron + pozitron

Pentru a evidentia relatia aproximativa de echivalenta intre o particula fundamentala (primul microsistem) si nucleul atomic respectiv atom a-si spune ca , Mama Natura opereaza in modul cel mai simplu posibil in EVOLUTIA elementelor sale si anume : pe "principiul" COPIE LA COPIE.
Fiecare copie noua este adaptata la un context dat, si va reprezenta un nou nivel in evolutie.



Dupa parerea mea , UNA din caracteristicile fundamentale comune a unei particule fundamentale, a unui nucleu atomic , a unui atom etc., o reprezinta MOSTENIREA INFORMATIONALA de la PRIMUL MICROSISTEM la urmatorul si tot asa pana la galaxiile din Univers.
Un exemplu ar fi stabilitatea sau instabilitatea care sunt dependente de aceiasi factori indiferent daca este microsistem din microcosmos sau megasistem din macrocosmos.Cu alte cuvinte, DISIPAREA galaxiilor si dezintegrarea unui microsistem sunt dependente de
FORTELE DE LEGATURA DIN ACELE SISTEME.

Experimental s-a demonstrat ca fortele nucleare (nucleul atomic) favorizeaza formarea unor PERECHI de particule ( ex.doi protoni cu spini opusi sau doi neutroni cu spini opusi) si a unor PERECHI DE PERECHI , o pereche de neutroni si o pereche de protoni cu spinul total zero.
Astfel , particula alfa , reprezinta o structura nucleara exceptional de stabila (vezi fortele de legatura pag,4,6,8).


Facand o analogie intre legea fundamentala a dinamicii (a2a), ce se refera la conditiile si caracteristicile unui SISTEM FIZIC si legea actiunilor reciproce (a3a), precum si la fortele mecanice respectiv fortele de legatura din MECANICA CLASICA , constat pastrarea de la cel mai mic nivel al EVOLUTIEI Universului , microsistemele din microcosmos pana la megasistemele din macrocosmos a unor caracteristici fundamentale de AMPRENTA INFORMATIONALA.
Deci, consider ca stabilitatea sau instabilitatea (dezintegrarea) unui microsistem ca particula fundamentala sau nucleu atomic, precum si un sistem solar sau sistem galactic (vezi disiparea galaxiilor) au in esenta acelasi "principiu" de operare.
Dupa parerea mea, impartirea Universului in diferite componente precum spatiul , materia neagra , energia neagra , materia cunoscuta (substanta si camp) este conditionata de MOMENTUL ACELEI CLASIFICARI.
In realitate, Universul la un moment dat, va reprezenta doar ENERGIE PURA in care spatiul este insa-si Energia iar timpul va disparea in lipsa unui REFERENTIAL.



Pentru intelegerea diferentei dintre materia macroscopica (organica si anorganica) si mediul subatomic este necesar sa stim ca particulele fundamentale NU mai sunt privite in mecanica cuantica ca puncte geometrice localizate in spatiu , ci ca ENTITATI CU O DISTRIBUTIE SPATIALA INTRINSECA.

In principiu, reprezinta cam acelasi lucru cu ENERGIE PURA = SPATIU (vezi Energia Vidului).
Distributia spatiala a unui electron liber are o structura periodica PROPRIE unei UNDE care se propaga in spatiu.
Electronii din atom sunt reprezentati sub forma unor nori difuzi care inconjoara nucleul.
Pentru URMARIREA unei particule fundamentale, mecanica cuantica arata ca in intervale de timp foarte mici si la distante foarte mici NU mai poate fi urmarita cu o precizie oricat de buna , comportarea microparticulei si NU se mai poate CONSTATA ,intr-un studiu ulterior , ca este vorba de ACEEASI MICROPARTICULA ,punand astfel in evidenta INDISCERNABILITATEA MICROPARTICULELOR unui ansamblu spatial.

Trebuie sa reamintesc ca:
a) vidul NU este vid si ca acolo se produc fluctuatii la scara cuantica, APAR SI DISPAR PARTICULE,cu alte cuvinte exista energie numita energia vidului.
b) se accepta de multi astrofizicieni ca SPATIUL prezinta o proprietate fundamentala numita Energia Neagra.
c) s-a calculat ca pentru a explica disiparea materiei cunoscute (vezi expansiunea Universului) ar fi necesara o energie de circa 70% din totalul Universului VIZIBIL.
Dupa parere mea NU exista o expansiune (dilatare) a Universului (spatiului) ci o disipare a materiei aflata in STARE FIZICA DIFERITA de Energia Pura.
d) Energia Neagra cat si Materia Neagra folosesc adjectivul "Negru" pentru a evidentia natura Energiei sau Materiei de a fi NEDETECTABILA , adica acestea NU emit si NU reflecta suficienta lumina pentru a putea fi observate. Prezenta lor este sesizata doar prin EFECTELE pe care le produc.
Pentru a se putea intelege ,caracteristicile aproximative ale Energiei Pure,energie capabila sa fie prezenta DAR imposibil de DETECTAT, voi face o analogie cu ipoteticile particule de Materie Neagra care se considera c-ar ar putea fi WIMPS (particule extrem de masive care INTERACTIONEAZA SLAB intre ele si cu alte particule, se mai numesc si Axioni , Neutrolino sau Macho).
Se considera ca WIMPS cantaresc de o 100 de ori mai mult decat protonii.

INAINTE