Mama Natura

Am ajuns la concluzia ca Universul cu toate elementele sale nu este altceva decat o "imensa" masa de Energie Pura cu propietati ce depasesc cu mult orice imaginatie.
Existenta Energiei o regasim sub forma "cristalizata" precum materia neagra (invizibila), energia neagra (invizibila), materia cunoscuta (substanta si camp) .
Dimensiunea acestei "mase" de Energie este data de spatiul universului, spatiu care este acelasi cu Energia Pura.

Dupa felul cum EVOLUEAZA, dupa legile fizice fundamentale si fenomenologice ce stau la baza acestui proces evolutiv, rezulta ca Energia cauta continuu SOLUTII pentru a pastra un ECHILIBRU (SIMETRIE) intre entitatile sale.


Intreg Universul cu galaxiile , stelele , planetele , norii cosmici , pana la atmosfera terestra , rocile , mineralele , plantele , animalele si propria noastra fiinta - totul este alcatuit din atomi si molecule . Aceste particule materiale NU sunt amestecate haotic , dezordonat ci sunt grupate in diferite feluri , formand diferite CORPURI - unele lipsite de viata , altele vii - deci intreaga materie este organizata in corpuri materiale , care la randul lor pot forma sisteme si subsisteme.
Dupa cum se stie materia cunoscuta nu poate exista decat intr-o continua miscare , adica intr-un proces continuu de transformare. Miscarea , ca mod de existenta a materiei , se realizeaza in spatiu si timp , aceasta generand relatiile spatiale : pozitie , forma , distanta , marime si relatii temporale : durata , succesiune , simultaneitate , ce caracterizeaza un corp , un fenomen sau proces material. Pentru a preciza pozitia unui eveniment in spatiu , trebuie sa efectuam trei masuratori si sa se indice LATITUDINEA , LONGITUDINEA SI INALTIMEA iar acestea sa fie insotite de TIMP.

Din punct de vedere matematic se pot defini spatii si cu un numar de dimensiuni mai mare sau mai mic decat trei . Nimeni nu a gasit vreo explicatie de ce Mama Natura a stabilit un spatiu cu trei dimensiuni pentru desfasurarea evenimentelor .
Din stiintele existente Mecanica este o ramura a fizicii care se ocupa cu miscarea materiei - miscarea mecanica , adica deplasarea partilor unui sistem ( sau corp ) fata de celelalte parti ale sistemului ( sau corpului ) studiat.
Mecanica se imparte la randul ei in trei ramuri : STATICA , CINEMATICA , DINAMICA .



Din unitatile de masura fundamentale le-as defini pe urmatoarele:
TIMPUL - ne arata ca fenomenele din natura pot fi ordonate in timp conform schemei
trecut -> prezent -> viitor.
Pentru masurare se foloseste un ceasornic ca etalon impartit in unitati de timp. Astazi secunda este definita ca fiind durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei care corespunde tranzitiei intre cele doua nivele de energie hiperfine ale starii fundamentale a atomului de Cesiu 133.

LUNGIMEA - pentru a studia miscarea unui corp este necesar sa-l raportam fie la spatiul absolut, fie la alte corpuri considerate in repaus in raport cu acesta. Un astfel de sistem de corpuri , caruia ii atasam un ceasornic , il vom numi SISTEM DE REFERINTA sau REFERENTIAL .
Distanta intre doua puncte se masoara folosindu-se ca etalon natural de lungime radiatia unei tranzitii intre nivelele de energie ale atomului de Krypton 86.

FORTA - in fizica notiunea de forta intampina mari dificultati , de ex. Newton a definit forta ca fiind " cauza care provoaca modificarea starii de repaus relativ sau de miscare rectilinie si uniforma a corpului ."
Mai general , forta ne apare ca o masura a interactiunilor din natura .
Se considera , astazi , ca fiind cunoscute 4 tipuri de interactiuni FUNDAMENTALE si anume :
1) interactiunile gravitationale , care se exercita intre corpurile avand o masa diferita de zero;
2) interactiunile slabe , care se manifesta in cursul dezintegrarii beta ;
3) interactiunile electromagnetice , care se realizeaza prin intermediul campului electromagnetic ;
4) interactiunile tari , care caracterizeaza interactiile dintre nucleoni.
Acestor 4 tipuri de interactiuni le corespund forte fundamentale si anume :

a) forta de atractie universala
              m1m2            
F = G ----------- r
                 r3                
care se exercita intre doua corpuri de mase m1 si m2 situate la distanta r una de alta si avand intodeauna caracterul unei forte de atractie;

b) forta electromagnetica
         F = q [E + (v x B) ]        
care se exercita in camp electromagnetic asupra unei sarcini electrice q care se misca cu viteza v.

c ) Interactiile tari sunt realizate de forte nucleare care se caracterizeaza prin aceea ca ele sunt forte ce actioneaza pe distante de ordinul a 0,000000000000001 m si se exercita si intre particule neutre cum sunt neutronii.
Dintre alte tipuri de forte intalnite in mecanica ar mai fi fortele de frecare care se reduc la fortele fundamentale mentionate.

MASA - Newton a definit masa unui corp in modul urmator : " cantitatea de materie se masoara prin densitate si volum , luate impreuna. Eu numesc cantitatea de materie prin cuvintele corp si masa " .
Deci ,
         m = pV.        
Aceasta nu poate fi o definitie a masei , deoarece densitatea nu este altceva decat masa unitatii de volum. Din diferite experimente s-a ajuns la concluzia ca in diferite corpuri din natura exista ceva comun , care reprezinta o masura a inertiei si greutatii si pentru care se poate folosi aceeasi masura ( etalon ). Drept etalon de masa a fost ales kilogramul.




Isaac Newton ( 1642 - 1727 ) a stabilit notiunile de baza ale mecanicii clasice si a formulat trei principii in dinamica :
1- principiul inertiei;
2-principiul proportionalitatii acceleratiei cu forta;
3-principiul egalitatii actiunii si reactiunii.
In modul cel mai simplu permis principiile lui Newton spun urmatoarele:
ex - Principiul inertiei
Un corp material , izolat de actiuni exterioare , se afla in stare de repaus , fie in stare de miscare rectilinie si uniforma fata de un sistem de referinta inertial.
In principiu SISTEMUL DE REFERINTA reprezinta :
ansamblul corpurilor considerate in repaus si in raport cu care se studiaza miscarea altor corpuri.
Deoarece in natura nu intalnim repere IMOBILE , cercetarile au condus la concluzia ca nu exista nici un sistem de referinta inertial care sa poata fi deosebit de celelalte , deoarece toate fenomenele fizicii sunt identice fata de orice sistem de referinta inertial , adica toate sistemele de referinta inertiale sunt echivalente. Aceasta concluzie importanta reprezinta o lege fundamentala a fizicii , sub denumirea de PRINCIPIUL RELATIVITATII.
Pe de alta parte , sistemele de referinta care se deplaseaza accelerat fata de un sistem de referinta inertial constituie clasa sistemelor de referinta NEINERTIALE.

In cazul aplicarii legilor fizicii in cele doua sisteme de referinta , inertial si neinertial , aceasta se face diferit.
Daca se introduce notiunea de impuls ca produsul dintre masa corpului si viteza sa , am putea formula ca
         p = mv        
unde p este impulsul , m masa si v viteza , iar daca masa de mai sus este presupusa constanta , legea inertiei mai poate fi formulata ca in lipsa unei forte , impulsul ramane constant.
De altfel legea inertiei reprezinta legea conservarii impulsului , unde
         p = const.        
In legea a doua a lui Newton care mai este considerata si principiul fundamental al mecanicii se explica miscarea mecanica a unui punct material.
Pornind de la faptul ca inertia unui punct material reprezinta conservarea impulsului , se poate spune ca modificarea acestuia se face printr-un impuls , unde :
variatia impulsului punctului material este egala cu impulsul fortei aplicate punctului material,
deci impulsul se poate schimba numai sub actiunea unei forte externe. Astfel , " derivata impulsului in raport cu timpul este egala cu forta careia ii este datorata miscarea " :
         p = F        
Raportul dintre forta care actioneaza asupra unui corp si acceleratia pe care aceasta o capata , ca urmare a actiunii fortei , a fost numita de Newton masa corpului.
Acceleratia are aceeasi directie cu forta aplicata F unde relatia se scrie vectorial :
          ma = F        
si deoarece in mecanica clasica masa este o constanta ( datorita vitezelor mici ) , independenta de miscarea corpului , se mai poate scrie:
         dp        
           --------- = F           
                 dt                
unde p = mv reprezentand impulsul.

Momentul impulsului ( moment cinetic )
In cazul sistemelor de puncte materiale izolate , in afara de impulsul total si de energia sistemului , se mai conserva inca o marime fizica vectoriala , numita MOMENT CINETIC.
Daca se noteaza momentul cinetic al unui punct material cu q, se poate spune ca produsul vectorial intre vectorul de pozitie r al punctului aflat in miscare si vectorul impuls p il putem formula cu :
                 q = r x p ,                
deoarece p = mv. Daca notam cu R momentul fortei ce produce miscarea si acesta este
R = 0 , delta(simbol)q = 0 ,
atunci putem spune ca momentul cinetic ramane constant in timp.



INAINTE